Structura populației

Populația Crasnei este în majoritate absolută românească. De-a lungul vremii s-au așezat în aceste locuri familii de alte etnii: germani, evrei, slovaci, țigani, etc.

După cum spuneau  cei mai vârstnici locuitori ai satului își amintesc de la părinții lor de primul „descălecător” al Crasnei care a fost un cioban pe numele de Gherman, ce și-a adăpostit turmele de oi aici.

Există poate și un sâmbure de adevăr, poate prin faptul că prima biserică construită în Crasna cu un cimitir în jurul ei- de care își mai amintesc bătrânii satului în viață în anul 1941- a fost situată tocmai în jurul așezămintelor familiilor Gherman, pe un dâmb în punctul cel mai romantic pe malul Sirețelului.

Un recesământ efectuat între anii 1772-1773 (Rimsky-Korsakov) dădea pentru Bucovina cifra de 84.514 locuitori grupați în 266 localități și trei târguri. Din punct de vedere al procentului pe naționalități structura populației se reprezenta astfel: 64,23% români, 20,26% ruteni( nume care se dădea ucrainenilor din fosta Austro-Ungarie), 7,06 huțuli, 3,14% țigani, 2,86% evrei, 1,26% ruși, 0,54%% polonezi și …20 germani. Deci datele apropiate de recensământul următor efectuat de austrieci în anul 1775.

Așadar, după ocuparea Bucovinei de către casa de Austria, în Tabelul localităților din Bucovina, întocmit de gen.Spleny*, avem date statistice oficiale despre populația Bucovinei și în particular despre locuitorii Crasnei:

 

*Tabelul localităților din Bucovina, de generalul Gabriel Spleny von Mihaldy (1775)

  Daniel Warenka în lucrarea Topographie der Bukovina, ne oferă dinamica numărului de familii din Crasna pe anii 1774-1784:

  • În anul 1785, în Crasna sunt înregistrați conform Împărțirii tuturor preoților mirenești îm protopiaturi și care parohii vorr fi sub povățuirea fiecărui protopop:
  • –         în 1774 avem 30 de familii.
    –         în 1776 avem 37 familii.
    –         în 1779 avem 58 familii.
    –         în 1780 avem 73 familii.
    –         în 1784 avem 72 familii.
  1. d) Prototipul Berhometului:

– Familiilor: -Bisericiilor: -Preoților de rând:

Poziția 14. Satul  Crasna

   71                 1            1

Coloniștii germani

Meseriașii germani (șvabi din Banat) sau muncitori din nordul Boemiei și din Galiția s-au stabilit la Crasna, unde au înființat fabrici de sticlă, au primit o casă, o grădină, și 6 iugăre de pădure. Ei erau scutiți d eimpozite o perioadă de 30 ani. Statul le-a acordat bani pentru cumpărarea animalelor și uneltelor, pentru construcția de case. Grupuri d ecoloniști germani se stabilesc la Huta Veche (1793), Huta Nouă (1815), și Lunca Frumoasă (1835).â

Colonistul Kriegshaber a întemeiat prima colonie cu sticlari la Huta Veche, invitând lucrători din Boemia promițându-le salariu și un loc de așezare.

În decembrie 1833 la Huta Veche locuiau 108 familii, dintre care 41 germane, iar la Huta Nouă locuiau 33 familii germane. După Unirea din 1918, o mică parte din ei s-au îndeletnicit cu agricultura, majoritatea fiind meseriași iscusiți, mai ales foarte pricepuți zidari și dulgheri.

În anul 1900, în Crasna Ilschi dintr-un total de 2473 locuitori, 358 erau germani, adică 14,5%.

La 1940, populația de origine germană era în număr de 2.999 locuitori (satele Huta Veche = 1.917 locuitori, Crasna Putnei = 360 locuitori și Crasna Ilschi = 722 locuitori), repatriați în totalitate în toamna aceluiași an. La evacuarea populației germane din partea URSS au participat unități ale N.K.V.D., iar din partea germană trupe S.S., Crucea Roșie germnă, Organizația de transporturi mecanizate a partidului național- socialist, ale organizații cu experiență acumulată la transferarea germanilor din Țările Baltice, Galiția și alte teritorii ocupate de Reich până la acea dată. Garniturile de tren cu refugiații germani au plecat spre Germania în zilele de 26, 29, 30 septembrie și 1 octombrie 1940.

Coloniștii slovaci

Primele familii de slovaci au venit în Crasna în primăvara anului 1803, la chemmarea arendașului Kreigshaber, care avea nevoie de forță de muncă pentru fabrica sa de sticlă, îndeosebi ca tăietori de lemne. Restul se ocupau cu agricultura și erau buni crescători de vite. Stabiliți în Crăsnișoara Veche, după desființarea fabricii de sticlă în anii 1814-1817, s-au ocupat cu tăierea lemnului în pădure. Potrivit statisticii oficiale în anul 1842 la Crasna erau înregistrați 315 romano-catolici, majoritatea slovaci.

Evreii

În Bucovina erau, în 1799, 3316 evrei  în prima jumătate a secolului al XIX-lea venind din  Galiția. În 1912 existau în Bucovina 9.322 de meseriași, dintre care 5.091 evrei, 10.312 negustori, dintre care 8.642 evrei. Datorită spiritului lor practic, evreii vor ajunge până la sfârșitul secolului XIX să domine toate compartimentele vieții economice din Bucovina și să devină niște propagatori zeloși ai culturii și civilizației germane pe aceste meleaguri.

După harta religioasă din lucrarea Die Bukovina  sunt înregistrați ca evrei între 10 și 25% din populația Crasnei.În naul 1900, evreii din Crasna Putnei sunt în număr de 219, iar în anul 1910 dintr-un total de 1759 locuitori, 212 erau evrei, adică 12%.

Cunoscută în Crasna era în acea perioadă familia Rudich. Astfel, revista Deșteptarea relatează că în preajma alegirilor comunale din 1897, evreii „cu Froim Rudich în frunte caută să ajungă la putere nemărginită”. Pe evreul Ezechiel Klar din Pătrăuți „l-au pus Peisach Leib și Froim Rudich din Crasna ca să fie șofer la vărăria baronului Stârcea. După acea a fost Klar ajutor de contabil, adică de răfuitor, la negoțiurile Rudichenilor (…)”.

„ Velnița cea vestită din Crasna era ținută în arendă la 1893 de vestitul arendar de propinații Mechel Rudich”.

Familia Rudich- numeroasă în zona Storojânețului, se întâlneau în satele Lucovița, Ciudei, Storojineț, Straja și Berhomet pe Siret- vor începe  să emigreze în Statele Unite după anul 1900 și se stabilesc în orașele New York, Chicago, Charleston, Baltimore.

În anuarul Facultății de drept din Cernăuți, licențiat în anul universitar 1924/25, sesiunea de iarnă găsim pe Isakson Iosef din Crasna Ilschi.

 

Bejenari ardeleni

La 12 ianuarie 1779, guvernatorul Enzenberg, împreună cu generalul Schroder- șeful Comandamentului Militar al Galiției- au întocmit un raport înaintat Consiliului Aulic de Război, în care menționau că între 1776-1779, populația Bucovinei a crescut sub raport numeric de la 71.750 de locuitori la 116.925. Aici se includea bejenarii din Transilvania și zilierii veniți din Galiția. Din Transilvania veniseră 5.018 oameni, din care 4.587 români, iar din Galiția veniseră 14.114 ruteni. Românii ardeleni s-au așezat în 52 de sate românești printre care și Crasna. Administrația austriacă le-a acordat scutiri de orice obligații vreme de 3 ani.

 

Refugiații de la 1821

La 2 februarie 1822 în scriptele oficiale ale autorităților austriece din Bucovina erau înregistrate 155 de familii din Moldova, răspândiți prin câteva zeci de sate ale ținutului printre care și Crasna. (După Topographie der.Bukovina (1774-1785) de Dr.Daniel Werenka , Czernowitz, 1895).

Dintr-un document datat 2 februarie 1823-Cernăuți, avem un tabel cuprinzând boierii moldoveni refugiați în Bucovina, în urma tulburărilor din Moldova produse de mișcarea eteristă; aflăm la poziția 146 pe  Catrina Istrate, cu familia și servitorii. Era soția paharnicului Gavril Istrati, rămas în Moldova. Refugiată la Crasna, dorește să rămână 6 luni.

După înființarea Fondului Bisericesc la 19iulie 1783, fenomenul arendășiei capătă proporții și mai ample. În anul 1784, fostele proprietăți ale mănăstirii Putna sunt arendate; mazilul Sava lua moșiile de pe Siret- Crasna, Ciudei, Cupca, Tomești, Carapciu.

Crearea fondului Bisericesc urmărea pe lângă interesele economico-financiare, desființarea acelor „adăposturi totdeauna deschise agitatorilor veniți de peste munți”, care erau mănăstirile, și lichidarea acestora  în care mai rezista vechea tradiție românească”.

Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 7.079 (7.004+75), adică 91,11% din populația localității. În sat, mai locuiau 467 ucraineni, 148 ruși, 46 poloni, 7 evrei și 22 de altă etnie.

În satul Crăsnișoara Veche, dintr-un total de 690 locuitori, 182 erau români, 426 poloni, 4 ruși și 78 ucraineni.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s