Primăria

Prima clădire a primăriei a fost construită în Crasna pe vremea austriecilor. Cele două sate (Crasna Ilschi și Crasna Putnei) au avut două primării și doi primari în funcție, până în anul 1955.

1410887536536_0

 

                                                    Noua primărie a Crasnei

94875b816de2

 

Primăria reînoită și casa de cultură

SRFGr31XW2Y

Primari:

  În anul 1922 îl găsim în funcție de primar în Crasna Putnei pe Nicu Percec, care a fost membru (poziția 95 din cei 100 de membri) în Costituanta ce a proclamat în noiembrie 1918 Unirea  Bucovinei cu România.

      În 22 octombrie 1935 și 29 octombrie 1937, primare în Crasna Putnei apare în acte Alexandru Bruja, în notar titrat Percec Gheorghe.

    Crasna Ilschi avea primar în această perioadă pe Vasile Poleucă.

    După 1944, avem următorii primari în Crasna Putnei: Nichiforean, Costinean, Gherman Toader, Tarnavețchi Traian, Scraba.

   În Crasna Ilschi, după 1944, au fost următorii primari: Melniciuc Gheorghe, Olari (neștiutor de carte), Velea Gheorghe, Mitric Ștefan, Mitric Toader, Schipor Ilie, Ignat Ion, Paulisia Ana, Cioban Dumitru, Grigorisin Nicolai, Motrescu Nicolae, Mitric Nicolae.

     Apoi primar a fost Victor Pădure, Lucaci Victor – viceprimar, iar secretar Burlă Elena.

    Sub mandatul primarului Victor Pădure, a luat ființă în Crasna singurul muzeu dedicat lui Mihai Eminescu în nordul Bucovinei, fiind decorat de Administrația Prezidențială și Ministerul Culturii al Româniai în anul 2000 cu Crucia națională  Serviciul credincios clasa I, ″ pentru spiritul organizatoric de care a dat dovadă contribuind în mod substanțial la păstrarea și promovarea identității culturale românești, prin ridicarea primei biserici ortodoxe române din RSS Ucraina și organizarea Muzeului Mihai Eminescu″ și prin Decretul  Președintelui României nr. 341 din 7 august 2000 privin conferirea Medaliei  comemorative ″150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu″ – ″primarului comunei Crasna, organizatorul singurului muzeu dedicat lui Mihai Eminescu în nordul Bucovinei″.

    Aici se cuvine o precizare, pe care n-au făcut-o cei care au prezentat președintelui Emil Constantinescu lista candidaților la înaltele distincții în anul 2000, aceea referitoare la biserica din Crasna: fiind prima biserică ridicată în spațiul Ucrainei sovietice, a fost înălțată și sfințită pe timpul mandatului de primar al profesorului Nicolae Motrescu.

                                     Pecetea primăriei:

Înainte de anul 1775 nu au găsit nicio  o mențiune privitoare la existanța  peceților sătești. Satele Bucovinei nu aveau peceți nici la 1777 când s-a depus jurîmântul de credință al locuitorilor Țării Bucovinei către Casa de Austria. Pentru luarea jurământului sătenilor au fost trimiși în satele bucovinene ofițeri austrieci. Satele au jurat prin delegați, care au iscălit formularul cu textul jurământului.

Cea dintâi mențiune  a unei peceți de sat bucovinean a fost găsită de Nicolae Grămadă într-o carte de judecată a vornicului și juraților din Fundu Moldovei în 11 aprilie 1785.

În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX- lea se înmulțesc pecețile cu inscripție românească. Pentru Crasna găsim pecetea în limba română cu următorul text: Comuna Krasna, 1872; Întrebuințarea limbii naționale în inscripțiile peceților autorităților publice a fost admisă de austrtieci prin decretul ministerului de interne nr. 20723 din 19 naiembrie 1850. Stabilirea limbii inscripției cădea în sfera de atribuții ale șefului oficiului.

Iată pecețile celor trei comune:

1. Crasna.

a)<<Gemeide Krasna>>, o veveriță ridicată pe picioarele dinapoi, înroarsă spre stânga; anul 1857.

b)<<Comuna Krasna>>, aceeași efigie; 27 mm; anul 1872 și 1900.

2. Crasna Putnei.

a) <<Gemeide Krasna>> – literele întoarse- o cruce, sub brațe, în jurul piciorului crucii, o coroană de flori; 25 mm; anul 1857. La 1900, pecetea era față de efigie.

3. Crasna Veche.

a) <<Gemeide Alt Krasna>>, trei molizi alături, cel din mijloc mai înalt; 29 x 25; anul 1857 și 1900.

În perioada interbelică (1918- 1944) avem următoarele ștampile (peceți) ale celor două primării din Crasna Ilschi și Crasna Putnei, cu următorul text:

a) <<primăria Crasna lui Ilschi, Județul Storojineț, România>>.

b) <<România, Comuna Crasna – Putnei, județul Storojineț>>.

În mijlocul ștampilelor, este stema regală a României.

În prezent, ștampila primăriei are textul  în limba ucraineană și are următorul text:

<< Krasnoilska Selișa Rada Narodnij Deputativ, Storojenețkogo raiona Cernivețkoi Oblasti Ukraina>>. De asemenea este și cu textul scris în limba română.

În mijlocul ștampilei, este tridentul ucrainean.

r1bits5Xouo

În prezent primar al Crasnei este  Mitric Ovidiu.

Sursa : Laurențiu Dragomir – Crasna. Un colț de eternitate românească din Bucovina. Monografie etnografică și istorică (Ed. Coralia, București, 2004)

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s