Obiceiurile

Postat 16.05.15

Cei de la Crasna afirmă că dintre toţi românii, ei, ca nimeni alţii, au ştiut cel mai bine să păstreze tradiţiile.

Tradițiile sărbătorilor de iarnă

Cât despre tradiţiile la sărbătorile de iarnă, la Crasna acestea „se împletesc” într-un adevărat spectacol. Crăsnenii sunt oameni blajini și respectă datinile vechi păstrate cu sfințenie până în zilele noastre. Oamenii  merg din casă în casă pentru a duce cea mai frumoasă veste, pentru a ura de sănătate şi belşug.

La sărbătorile de iarnă – Crăciunul și Anul Nou sunt datini și obiceiuri frumoase în Crasna, rămase ca pe vremea bătrânilor și ele joacă un rol important în modul de viață a crăsnenilor.

În ajunul Crăciunului, preotul umblă prin sat să vestească Nașterea Domnului. De Crăciun, copiii umblă prin sat cu colinda, iar de Anul Nou se umblă cu clopoțelul, plugul, malanca, bujorii, irozii, brâncovenii. În prima zi a Noului An dimineața, se umblă cu semănatul.

Malanca

       Malanca este denumirea slavă a cetelor organizate de mascați la Anul Nou, denumire întâlnită nu numai în satele ce țin sărbătorile pe stil vechi, în special în cele huțănești sau cu populație ucraineană, ci și în multe sate care au trecut la noul stil.

Această tradiție are în jur de 100 de ani și o istorie bogată în urma ei. Tradiţional, în noapte de 13 spre 14 ianuarie, în s. Crasna se desfăşoară miracolul unirii omului cu natura – sărbătorirea Malăncii, un carnaval al datinilor şi tradiţiilor românilor bucovineni ce s-a păstrat de-a lungul  anilor, în pofida tuturor interzicerilor şi asupririlor, cu costumaţie şi măşti autentice, confecţionate de meşterul local Gheorghe, care se ocupă de această îndeletnicire aproape 40 de ani.

La început în Malancă numaidecât participa «capra»: care simboliza fertilitatea și recolta, «calul » ca cel mai bun ajutor al omului, precum « baba» și «moșneagul ». Mai târziu am apărut imaginile vecinilor: turci, evrei, polonezi, precum și preoți, vrăjitoare, jandarmi, regi.

Guvernul sovietic a interzis sărbătorirea Malăncii. Dar tradiția este mai puternică prescripțiilor. Băieții  care donau sânge obțineau o zi liberă de la locul de muncă și pe furiș utilizau această zi pentru a merge la Malancă.

Pe malancari le „vânau” miliționerii și răzbunătorii populari – din participanți le rupea masca și le trimetea pentru 15 zile la închisoare pentru tulburarea ordinii publice. Prin urmare, fiecare „urs” purta cu el un cuțit în caz că observa poliția să își taie costumul și să evacueze.

Timpurile celea au dispărut, iar obiceiul de a purta cuțit a rămas.Însă nu demult obiceiul de a se masca în” drac”, care era foarte popular printre tineret, numai este actual , fiindcă s-a interzis de preotul local. Dar pentru a anula preferata Antică Malancă păgână chiar preotul Vasile nu a putut.

În Malanca modernă poți vedea deja și « eroi al timpului nostru». În anul acesta o mare popularitate au avut în special « repezentanți ai serviciului rusesc», « animatori», « vârcolaci » și « zombi» .

Femeile pregătesc chiftele mici și mâncare tradițională românească – din varietate de varză. În timp ce femeile gătesc, bărbații pregătesc costumele.

Această sărbătoare este un eveniment anual important pentru toată lumea, dar în special, pentru tineri, și reprezintă un fel de inițiere în tainele vieții. Noaptea, colindătorii merg din casă în casă, fac farse și interpretează mici scenete, în care fiecare membru al grupului își are rolul său, iar întreaga acțiune este condusă de un tânăr burlac, îmbrăcat în haine femeieşti, sătenii răsplătindu-i  cu bani.

Totul, începând de la istorie şi terminând cu personaje şi costume -Malanca din Crasna are câţiva eroi – Baba şi Moşneagul, Regele şi Regina, Ursul şi Ţiganul, Iuflele. Fiecare cătun are Malanca sa, care cântă şi dansează la fiecare casă. Umblă de cu seară până a doua zi la amiază cu urări de bine pentru întreg an. .Îndeplinesc piese  în care renumesc întreaga familie și casă și le urează bunăstare în anul venit dansează  “regi”se pun în cerc ei au melodia horei unirii, jocul datând din vremea Unirii Principatelor Române, “urșii” îngenunchează și se întind după fluieratu“țiganului”.  Conducătorul malăncii este numit “Comandant”.

Într-o singură noapte reușesc să cutreere o sută cinzeci de case și primesc la fiecare casă de la 200-600 griveni. O parte din banii colectați vor merge să plătească pentru munca  muzicienilor, restul rămân comandantului. Și după două săptămâni va fi gata o nouă parte de , într-o sală mare, pe strada principală a satului va fi închis de masă comună. Sărbătoarea durează toată noaptea încălziți de curaj și “samahon”.

Apoi se adună cu toţii în centrul satului la „Parada Malăncilor”.

Se organizează cinci malănci la Crasna. Două “pe Putna”, două  “pe Ilschi” și una  “în sus”. Principalele jocuri (măști) sunt: baba și moșneagul (pot fi una sua mai multe perechi), cortarii sau iuflele (măști diferite, sau mai multe persoane), căiuții (sunt două sau patru perechi îmbrăcați în port național cu căluți), regii (îmbrăcați în port național cu coifuri regești pe cap).Bărbații sunt deghizați în femei.

După mărime costumul urșilor din Suseni este relativ mic, în formă de inimioară. Pentru producerea costumului trebuie să împletească 150-250 de metri din paie.

malanka_2-копия

În Tragean se face ursul cu aripi. Se împletesc cosițe lungi, întărite cu frânghie și înfășurate compact în jurul corpului unui flăcău, cel mai voinic din sat. Aproximativ pentru pregătirea unui urs din paie având 70 kg trebuie 5 ceasuri. Ursul, care are aripi de 5 m,  țiganul ce are un buzdugan de 40 kg, este pătruns de un farmec deosebit, rădăcinile respectivului obicei venind din secolul trecut. Tot din paie se împletesc și  “pantalonii” din jurul  picioarelor. Se pune o scândură lungă, înfășurată cu cosițele împletite din paie.

1455169_536122546472119_994896720_n

 

1526172_559063160844724_2018151877_n

Urșii de pe Putna sunt făcuți din rogoz, costumul are o greutate de aproximativ 60 kg. Țiganii de aici sunt cei mai frumoși, deoarece hainele le fac din diferite piei de vulpe, bursuc, iepure. “Urșii” îmbrăcați în rogoz, seamănă mai mult cu urșii adevărați.

2012koax

YFO2gQegjM0

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În plus, unii poartă pe cap mască de urs. Ei sunt însoțiți de echipa formată din 30 persoane. Țiganii îi țin de lanț cu măști specifice.

2012jja

Iată o strigătură de urs:

Foaie verde foi mărunte,

Vin cu urșii de la munte.

De la muntele cel mare

De la bradul din cărare.

I-am găsit de mățâței

Când erau ca doi căței

Și le-am pus verigî-n bot

Și-acum saltă dacă pot.

Țiganii aveau o covățică la șold și băteau cu coada măciucii în covățică și strigau, când se întâlneau mălăncile

Așa sună ia, covata,

Voi la stânga, noi la dreapta.

 

După ce se umblă seara dinaintea și în ziua Sfântului Vasile, se face parada mălăncilor în fața primăriei și a publicului venit din toate colțurile.

Urșii” simbolizează puterea, sănătatea și forța poporului, “regele” și  “regina”, îmbrăcați în costume naționale, sunt apărătorii poporului, ca și flăcăii ce poartă, câteva zile la rând, buzdugane enorme (de aproape 30 kg).

De Bobotează:

În ajunul Botezul Domnului, preotul umblă prin sat cu icoana și aghiazmă. Gospodarii, când văd că sosește preotul în fața casei, ies înainte cu lumânarea aprinsă semn de întâmpinare.

La ieșirea din biserică cu iordanul, mai în toți anii până la ultimul război, se făcea sfințirea apei la fântâna din aproprierea bisericii lui Ilschi, unde sătenii înălțau o cruce frumoasă din gheață. “Deja și în zilele de azi au început din nou să facă aceste cruci din gheață, depinde de capriciile climei „.

 Tradițiile sărbătorilor de primăvară

Zilele Babei

    Baba Dochia ține de regulă nouă zile dar în Crasna se știe de 12 zile care se numesc zilele Dochiei și încep la 1 martie, dar în alți ani aceste zile încep cu douăsprezece zile înainte de începutul lunii martie.

În timpul celor douăsprezece zile vremea este schimbătoare, iar dacă Baba Dochia nu-și scutură cojoacele după cum îi este datina în decursul acestor zile atunci și le scutură într-o singură zi de 12 ori (Dochia are 12 zile sau și numai 12 furtuni într-o zi).

Patruzeci de Sfinți

   A noua ( sau a douăsprezecea) zi după Baba Dochia biserica ortodoxă sărbătorește memoria celor 40 de martiri ce s-au jertfit pentru învățătura cea dreaptă a Domnului nostru Iisus Hristos. Acești 40 de martiri sunt  numiți în Bucovina sfinți și mucenici. Există în Crasna o legendă care glăsuie astfel:

Se zice că într-un an un om a pornit plugul spre a-și ara țarina tocmai în ziua de 40 de Sfinți. Văzând aceasta, Sfinții au venit la dânsul și i-au dat : Doamne ajută !

Omul le-a mulțumit.

Iar sfinții l-au întrebat :

-De ce trebuie ari aicea?

-De grâu! – a răspuns omul.

Atunci fiecare sfânt i-a juruit câte o patrare de grâu mai mult.

Și așa a scos el toamna patruzeci de pătrari de grâu mai mult decât cum ar fi avut să scoată.

Al doilea an, aducându-și aminte omul de norocul ce l-a pălit anul trecut, se duse tot în ziua de 40 de Sfinți la arat și de astă dată cu mult mai dimineața decât în anul precedent.

Și iarăși au venit la dânsul cei 40 de Sfinți. Dar acum nu i-au dat  mai mult de 40 de pătrări de grâu, ci să bolească 40 de boabe peste an.

Și acum iau dat, așa s-a și întâmplat.

Iar de atunci se tem oamenii a lucra în ziua de 40 de Sfinți și serbează parte pentru diferite boli, parte pentru că toți sfinții dintr-un an se strâng în această zi la un loc pentru a lua parte la liturghie cu sobor.

Tot lucrul femeilor din această zi constă în semănatul unor legume, precum usturoi, ceapă și răsad de curechi (În această zi este bine ca să semene mai ales curechi și ceapă).

Dacă îngheață pământul spre ziua de 40 de Sfinți, la Crasna se zice că toamna nu va fi brumă că trec 40 de brumi și oamenii pot semăna păpușoiul cât de târziu, că tot se vor coace foarte bine; iar dacă nu îngheață, apoi toată pică bruma devreme și din această cauză oamenii trebuie primăvara să semene cât de devreme.

       Ziua Sfântului Alexei cade în fiecare an la 17 martie. Sfântul Alexei se numește în Bucovina, Omul lui Dumnezeu, pentru că viața și faptele sale au fost plăcute înaintea lui Dumnezeu.

Crăsenenii păstrează această sărbătoare cu multă cinste, precum ca să nu le muște vitele, șerpii și helgele sau nevăstuicile, pentru ca să nu-i supere gângăniile ce se dezmorțesc și ies în ziua aceasta din pământ. Datina spune că dacă nu ies gângăniile până în ziua de Alexei, apoi le va merge bine; iar dacă ies prea devreme, cu câte zile au ieșit mai înainte, cu atâtea în urmă vor trebui să se ascundă iarăși.                                        Tot în ziua Sfântului Alexei, crăsnenii aprindeau o petică și înconjurau cu dânsa aprinsă casa și dacă se poate, toată livada, și se zice că peste cercul care l-au făcut în chipul acesta nu trece nici o gânganie peste an.

 

                                                           Bunavestire

Buna Vestire- numită și Blagoviștenie- cade în fiecare an în ziua de 25 martie. După credința crăsnenilor, Bunavestirea este o sărbătoare la fel de importantă ca și Învierea sau Păștile. Bunavestire e așa de sfântă, că dacă iese vreun pui în decursul ei nu-i nimic dintr-însul.

Tot crăsnenii zic că dacă ar fi un porc așa de slab, încât nu poate merge în picioare, și ar fi târât în toloacă, el în această zi nu piere  ci se îndreaptă.

În ziua de Bunavestire, după credința crăsnenilor bucovineni se dezleagă limba păsărilor cântătoare, mai ales al cucului care toată iarna ar fi fost uliu, iar acum se preface iarăși în cuc. De aceea, fiecare crăsnean cu mic, cu mare, tânăr și bătrân așteaptă cu nerăbdare sosirea acestei zile și împreună cu ea și a cucului.

 Mâțișoarele

       Mâțișoarele sunt florile salcie la românii din Bucovina. Evanghelistul Luca ne spune că Iisus Hristos când a intrat – după învierea lui Lazăr – în Ierusalim a fost întâmpinat de locuitorii orașului cu ramuri verzi de arbori și mai ales, de finic. Amintirea intrării sărbătorește în Ierusalim  se serbează în fiecare an în ziua de Florii.

Cum însă prin părțile Crasnei nu crește finicul, românii de aici întrebuințează în loc de ramuri de finic, rămurele verzi de salcie ale cărui flori se numesc mâțișoare la biserică unde a doua zi preotul le sfințește, iar creștinii ce vin la slujbă și sărută icoanalui iisus în Ierusali, iau câte o rămurică de salcie cu care merg acasă însă nu le bagă în casă, ci le pun într-un loc undeva ca să nu umble nimeni la ele.

Crăsnenii spun că dacă are cineva durere de gât  și va înghiți o mâțișoară, acela se vindecă. De asemenea, oamenii spun că mâțișoarele sfințite ce le aduc de la biserică sunt bune de leac, fumă vitele cu dânsele; mâțișoarele se mai întrebuințează pentru bolile vitelor, punându-se în tărâțe.

Sâmbra oilor

În Crasna păstoritul este practicat este practicat din vremuri străvechi- de peste  șase veacuri, generații după generații asigurând în timp continuitatea acestei ocupații tradiționale.

În perioada interbelică, crăsnenii se înzlogeau cu vicovenii și urcau pe munte, vara, atât oile cât și celălalte animale din gospodărie. Acasă rămâneau o vacă-două pentru lapte, iar restu erau duse pe munte.

Primăvara, la stână primul foc se aprinde în mod natural sau, cum spune baciul Anton Pleșca, „focul viu”. Odată aprins prin frecarea  a două lemne uscate, focul nu trebuie să se stingă nici ziua, nici noaptea, până toamna, la rascol! În zilele de miercuri și vineri din săptămână, afară de cașul care este pus pe masa ciobanilor, nu se dă brânză nimănui. La stână este socotit cioban, acela care răstoarnă mămăliga în palmă. Cel care nu poate juca Ciobăneasca, este fript cu spuzerul la picioare de către baci, ca să se miște mai repede.Pentru ca ciobanul să învețe a cânta la fluier, trebuie să-l îngroape peste noapte la o răscruce de cărări.

După Sfântul Gheorghe, oile sunt urcate pe munte, iar spre sfârșitul lunii iunie, de Sfinții Apostoli Petru și Pavel, bacii crăsneni de la toate stânile ( nu demult erau în număr de opt) aduc la biserică câte un bulz de caș,din cel mai mare și cel mai bun. Se face slujbă pentru sănătatea bacilor, strungarilor, a animalelor de la stână.

Un alt eveniment este „scoaterea oamenilor la brânză”,a dică fiecare om primește o porție de caș în funcție de numărul oilor date la stână.

Toamna târziu, are loc desfacerea stânii, „rascolul ” cum i se mai spune.

Datorită păstoritului oilor la munte a apărut și obiceiul în Crasna de a sărbători „sâmbra oilor”, care prima oară s-a sărbătorit pe data de 02.06.2011.

        Mai multe mii de turiști din Bucovina și în regiunile învecinate s-au adunat în satul Crasna din raionul Storojineț,regiunea Cernauți la primul festival regional „Krasnoilska Polonyna”.

Până nu demult în Bucovina se sărbătorea ieșirea la pășunat numai în Putila. Dar în Crasna ieșirea în munte cu oile are un “tablou” popular românesc.

Aşa că de la serbare nu au lipsit muzica bună, distracţia şi, bineînţeles, mâncărurile tradiţionale şi sută la sută naturale. Au închinat, s-au cinstit şi s-au distrat. Mii de oşeni, cu mic, cu mare au fost prezenţi la cea mai importantă sărbătoare a lor: Sâmbra.

În 2013 este a treia oară când crăsnenii sărbătoresc sâmbra oilor au fost aproximativ 10000 de vizitatori.

Crăsnenii au întâmpinat oaspeții cu numeroase corturi, cu broderie și diverse suveniruri, un parc de distracții, cu o mulțime de mâncăruri gustoase.

aRZMIZHAD5YÎntâmpinarea oaspeților

DSC_4501

Servirea din bucate tradiționale 

OJ0JnooT5jM

Brânză de oi

7LzB6qUnHCo

 

Ciobani

vYU993vHUyY

Cai decorați cu gust și dragoste

9KTATthGseo

Dansează

I1OX6_UPwZs

Gospodarul aduce un miel

IfjEapLJmqI

Element obligatoriu este aprinderea focului

krasnoilska_polonyna

Instrumente pentru prelucrea brânzei: lopata și tambur pentru brânzei

torgivla

De fapt,  Târgul din acest an a fost imens, deși constând în principal din măciuci, păpuci de casă, și alte suveniruri.

 

crasna_sorochka

Cămașă autentică din Crasna care are peste o sută de ani

 

krasniany

Flăcăi în costume tradiționale

trembity_crasna

                                                             Cântă la trâmbiță

 crasna_putna

Defilarea în costume populare

Sursa: http://kamienczanka.livejournal.com/238646.html

Sursa.http://versii.cv.ua/new/krasnoyil-s-ka-polonina-2013/22490.html

Sursa: http://zorilebucovinei.com/news/show/354/

Sursa: http://kamienczanka.livejournal.com/238646.html

 

Красноильская Маланка попала в The Washington Post ( ФОТО )

Postat: 12.05.15

 Красноильская Маланка попала в The Washington Post ( ФОТО )

Буковинская Маланка из поселка Красноильск Сторожинецкого района попала на страницы одной из старейших газет США – The Washington Post ( седьмое место по тиражу в США , около полумиллиона экземпляров ежедневно ) .

В текстовке говорится о том, что местные люди живут обычной жизнью , но раз в год село превращается в театр под открытым небом .

Фото – Алексея Фурмана

 Красноильская Маланка попала в The Washington Post ( ФОТО )
 Красноильская Маланка попала в The Washington Post ( ФОТО )
 Красноильская Маланка попала в The Washington Post ( ФОТО )
 Красноильская Маланка попала в The Washington Post ( ФОТО )
 Красноильская Маланка попала в The Washington Post ( ФОТО )
 Красноильская Маланка попала в The Washington Post ( ФОТО )
 Красноильская Маланка попала в The Washington Post ( ФОТО )
 Красноильская Маланка попала в The Washington Post ( ФОТО )
 Красноильская Маланка попала в The Washington Post ( ФОТО )
 Красноильская Маланка попала в The Washington Post ( ФОТО )
 Красноильская Маланка попала в The Washington Post ( ФОТО )

Sursa: http://ru.molbuk.ua/chernovtsy_news/84838-krasnoyilska-malanka-potrapyla-u-the-washington-post-foto.html

Sursa:http://www.phototopic.ru/novisti-v-fotografiyah/malanka-v-krasnoilske.html

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s