Blog

Reforma administrativă din Ucraina şi interesele etnicilor români

Postat 26.05.15

Reforma administrativă din Ucraina şi interesele etnicilor româniUcraina este în pragul reformei administrative care prevede reorganizări teritoriale şi o altă distribuţie a împuternicirilor între centru şi periferii. La Kiev sunt discutate o serie de propuneri referitoare la reforma administrativă, ideea de bază constând în comasarea mai multor sate şi cătune în localităţi mari – aşa numitele unităţi teritoriale. Primării şi consilii locale vor fi mai puţine, însă ele vor avea împuterniciri mai mari, dar şi o oarecare independenţă financiară.Potrivit guvernanţilor, reforma administrativă se bazează pe experienţa Poloniei, care a refuzat la sistemul administrativ de tip vechi imediat după prăbuşirea blocului socialist. În Ucraina, însă, sistemul administrativ-teritorial este unul vechi, păstrat din perioada Uniunii Sovietice.Regiunea Cernăuţi, potrivit unor proiecte ale reformei, va fi lichidată, centru regional va fi oraşul Lviv (280 km de Cernăuţi), raioanele mici se vor uni în raioane mai mari. În satele locuite compact de etnici români reforma administrativă este întâmpinată cu mare scepticism. Şi aceasta, în primul rând, pentru că orice inovaţie este greu de acceptat în mediul social, sistemul politic şi administrativ vechi intrând în obişnuinţă.

Pe de altă parte, nelinişteşte faptul că în urma reformei administrative vor dispărea unele raioane, cu o populaţie majoritar vorbitoare de limbă română. Astfel, raionul Herţa (33 mii populaţie, 98 la sută etnici români) va intra în componenţa altor raioane mai mari (locuite de etnici ucraineni), ceea ce înseamnă că majoritatea românească va deveni în mod automat minoritate locală, atât în plan lingvistic, cât şi în plan politic.

Acelaşi lucru se referă şi la satele româneşti, unele dintre care se opun creării de clase cu predarea disciplinelor în limba ucraineană. Părinţii elevilor susţin că nu au nevoie de astfel de clase pentru că nu există populaţie vorbitoare de limbă ucraineană în localităţi. Comasarea mai multor sate va permite ucrainizarea legală a şcolilor româneşti din Ucraina, fiindcă ucrainenii din nou apărutele sate mixte vor avea dreptul să ceară clase cu limba ucraineană de predare a disciplinelor şcolare. Şcolile mixte, treptat-treptat, vor deveni pur ucrainene. Este cazul mai multor sate româneşti care au avut de a face cu astfel de situaţii.

Deci, simplist vorbind, această reformă are două faţete: una pro-europeană şi alta latentă, permiţând autorităţilor să reorganizeze şi să dizolve frontierele cultural-istorice.   Ce-i drept, aspectul latent al reformei este neglijat de presa din Ucraina, autorităţile edificând un discurs mediatic care se bazează pe argumente de ordin economic (reducerea de cheltuieli, beneficii fiscale etc.).

„Capcana reformei” se referă nu numai la etnicii români din Ucraina, dar şi la populaţia vorbitoare de limbă rusă din estul ţării. De aceea, la capitolul respectiv Kievul trebuie să fie foarte atent pentru a nu cauza alte valuri de nemulţumiri sociale, strâns legate de reanimarea tendinţelor pro-ruse în Donbas.

Marin Gherman, politolog

Sursa:http://www.bucpress.eu/opinie/reforma-administrativa-din-ucraina-%C5%9Fi-1561             

    De ce cântă cucu-n Bucovina cu accent ardelenesc? Cum au apărut graiurile bucovinene unice în ţară

Postat: 11.05.15

Sursa: http://adevarul.ro/locale/suceava/de-canta-cucu-n-bucovina-accent-ardelenescs-aparut-graiurile-bucovinene-unice-tara-1_54ea82eb448e03c0fde2f8bb/index.html

Se reduce numărul populaţiei regiunii Cernăuţi

   Postat 09.04.15
Se reduce numărul populaţiei regiunii Cernăuţi

Surse oficiale ale Direcţiei regionale de statistică informează că la data de 1 februarie 2015 numărul populaţiei constituia 909,7 mii de persoane, dintre care 390,7 mii în mediul urban şi 519,5 mii în mediul rural.Scăderea numărului populaţiei este influienţată de doi factori:  reducerea migratorie şi cea naturală. În luna ianuarie 2015 în regiunea Cernăuţi s-au născut 930 de copii, sau cu 45 mai mulţi decât în perioada analogică a anului 2014. În mod tradiţional natalitatea în mediul rural este mai sporită decât la oraşe. În ultima perioadă populaţia regiunii Cernăuţi este în continua creştere. La 1 ianuarie 2015 numărul populaţiei constituia 910 mii de persoane, la 1 ianurie 2014- 908,5 mii şi la data de 1 ianurie 2013- 907,2 mii de persoane. De asemenea în luna ianuarie curent au fost înregistrate 355 de căsătorii şi 39 de divorţuri, informează săptămânalul “Libertatea Cuvâtului”, potrivit Direcţiei regionale Cernăuţi de statistică. Numărul căsătoriilor a crescut cu 24,1 la sută în compaţie cu perioada similară a anului 2014.

http://bucpress.eu/social/se-reduce-numarul-popula%C5%A3iei-regiunii-1441

Limba română, declarată limbă regională și la Crasna

Postat : 10.01.2015

Deputații din orășelul Crasnoilsc (Crasna), regiunea Cernăuți, au examinat luna trecută cererea unui grup de inițiativă referitoare la implementarea Legii Ucrainei cu privire la principiile politicii de stat în domeniul lingvistic și au adoptat statutul regional al limbii române. În localitatea unde pentru 95% din cetățeni româna este limba maternă, probabil, nici nu era nevoie să insiste un grup de inițiativă pentru ca graiul străbun să se bucure de aceleași drepturi ca și limba de stat. Însă, cei cu inițiativa au așteptat, de la înaintarea cererii, destul de mult ca Legea statului să fie aplicată la nivel local, mai bine zis, adoptată. Or, adoptarea pe hârtie e doar primul și cel mai simplu pas.Principalul este ca aceasta să nu rămână o formalitate, ci să se îndeplinească toate obiectivele prevăzute de litera legii. Adică, la cererea persoanelor fizice sau juridice, documentele trebuie să fie eliberate și în varianta română, pe instituțiile de stat, obiectivele sociale și ale deservirii traiului să fie instalate inscripții în limba română. Aici e oportun un punct foarte important: să nu se permită ucrainizarea, chipurile „dorită” de părinți a școlilor cu predarea în limba română! Or, chiar șila Crasna, considerată dintotdeauna oaza datinilor și inima românismului bucovinean, se fac încercări de a schimba ițarii pe șalvari căzăcești. Se găsesc persoane care agită părinții să ceară predarea tuturor obiectelor în limba de stat, chiar în școala ridicată cu substanțiala susținere financiară a Patriei noastre istorice. Nu întâmplător, profesorii școlari nu prea se înghesuie în cohorta celor care luptă pentru dăinuirea limbii române, ei rămânând cu inima rece și manifestând reticență față de Legea ce ne oferă și nouă oarecare drepturi.De unde am auzit toate aceste lucruri ce par incredibile într-o localitate vestită de bravi români? Nu le-am luat din pod, ci de la crăsnenii care își mai păstrează simțul identității naționale, îi doare degradarea ce duce la moartea inevitabilă a sufletului românesc. Acum acești oameni interesați să-și apere graiul, doresc ca decizia din 14 mai a deputaților lor, să fie cunoscută în toată Crasna, dar și conaționalilor din întregul ținut. Doar ea n-are nici un rost dacă e păstrată în tăcere, numai pentru a le închide gura celor care nu-și lasă demnitatea națională călcată în picioare. Aici e tocmai cazul când modestia nu e la locul ei, când e bine să „arătăm prin fapta noastră că Ștefan Vodă n-a murit”, într-o comunitate ce-și duce traiul doar la câțiva kilometri de Putna, locul de unde Marele Voievod ne veghează viitorul.Așadar, români din întreaga regiune, vă dăm de știre că ai noștri conaționali din Crasna își țin și mai departe „capul sus și pieptu-afară”, în pofida faptului că acum nu e mai ușor să ai coloană vertebrală decât în perioada sovietică!Maria TOACĂ, Zorile Bucovinei, Cernăuți

Sursa: 

2.500 de bucovineni urmează să fie mobilizați la război în Ucraina

razboiul din ucraina

Petro Poroșenko a anunțat pe 20 ianuarie începerea celui de-al patrulea val de mobilizare militară, iar aproximativ 2.500 de bucovineni au primit sau urmează să fie recrutați pentru a fi trimiși pe frontul din estul Ucrainei.

Etnicii români din nordul Bucovinei urmează să fie înrolați în armata ucraineană și să lupte în regiunea Donbas, deși au avut loc mai multe proteste față de mobilizarea parţială. Însăși comisarul militar regional Vitali Ciurai a declarat că procesul de recrutare decurge “dificil” în Bucovina.

„Mobilizarea în ţinut decurge dificil. Cea mai complicată situaţie e în raioanele Hliboca, Storojineţ şi Vijniţa. Conform legislaţiei în vigoare, la înfăptuirea procesului de recrutare sunt implicate organele autoadministrării locale, primăriile, conducătorii întreprinderilor etc. Evident, de persoanele responsabile de mobilizare, care au refuzat să-şi îndeplinească îndatoririle de serviciu, se vor ocupa de acum organele de drept”, a precizat Vitali Ciurai, după ce doi primari şi directorul unei întreprinderi din Cernăuţi au refuzat să se ocupe de înmânarea ordinelor de prezentare la comisariatele militare, fiind sancţionaţi.

Etnicii români nu au de gând să ia parte la războiul din estul Ucrainei, mai ales că doi dintre aceștia au murit recent în luptele dintre forţele ucrainene şi separatişti, iar mobilizarea la război s-ar dovedi a fi una selectivă.

De asemenea, mai multe biruri de recrutare bucovinene au anunțat că a crescut numărul de concedieri, iar mulți dintre etnicii români trec granița spre România.

Conform presei ucrainene, în ultimele 30 de zile, 17% din numărul total de rezerviștii din regiune au trecut frontiera de stat spre România, iar potrivit unor surse neoficiale, căminele și motelurile de pe teritoriul nostru aflate în apropierea graniței sunt pline.

La iniţiativa Ministerului de Externe, Bogdan Aurescu, s-a întâlnit, astăzi, cu ambasadorul ucrainean Teofil Bauer pentru a discuta pe marginea acestei teme. Mesajul șefului diplomației a vizat ca mobilizarea din Ucraina să nu aibă un caracter selectiv şi să se evite abordări discriminatorii inclusiv pe considerente de ordin etnic.

Sursa: http://www.presalibera.net/2-500-de-bucovineni-urmeaza-sa-fie-mobilizati-la-razboi-in-ucraina_1819350.html

DIN 87 DE ŞCOLI ROMÂNEŞTI AU RĂMAS 66 – ÎNCĂ N-AM MURIT CU TOTUL?

8 decembrie 2014 р. | Categorie: Limba noastră cea română

Când ne moare sufletul, degeaba mai trăim. Nu mă refer la moartea naturală, ci la cea spirituală, care îşi arată colţii de după orizont. Demult bate alarma clopotul Buga de la Putna lui Ştefan Vodă, însă românii ce-şi înstrăinează odraslele de Limbă, Neam, Străbuni sunt surzi la glasul conştiinţei. Or, ne momeşte Iuda să ne îndepărtăm de rădăcini, să ne trădăm străbunii din morminte. Mărul discordiei şi înstrăinării este şi mai ademenitor  acum, când partea leului o constituie banul, dar nu valorile spirituale. Adevărul e că noi, românii, n-am fi noi, dacă nu ne-am trăda neamul şi valorile naţionale.  Pentru ce s-au sacrificat înaintaşii noştri, dacă nu mai avem demnitate, idealuri? 

Doar în 4 ani de învăţământ 2009/2010 – 2014/2015, din cele 76 de şcoli cu limba română de predare ce activau în regiunea Cernăuţi, unde învăţau 18 mii 88  de elevi, şi 13 – mixte (ucraineano-române, 2040ucraineni şi 3902-români) au rămas doar 66 – inclusiv 2 gimnazii şi 2 licee, în care studiază 11 mii 420de elevi, şi 17 – mixte (4055 de elevi ucraineni şi români). Deci,  în 4 ani numărul şcolilor româneşti s-au redus cu 10.

în 2004 în nordul Bucovinei erau 87 de şcoli cu predarea în limba română şi 18 şcoli mixte (ucraineano-române). Astfel,  timp de doar  10 ani,  numărul şcolilor cu limba română de predare s-au redus cu 21.

Încă n-am murit cu totul? Murim încetul cu încetul – pe an ce trece devenim tot mai puţini. Poate că nici n-am muri, dacă n-ar umbla Iuda printre noi. Nu ne interesează altceva nimic doar banii… banii… şi iar banii. Ne vindem sfinţii şi părinţii, când e vorba de  bunăstarea noastră, dar la consecinţe nu gândim. Când ne înstrăinăm copiii şi nepoţii de graiul matern, comitem o crimă asemenea morţii.

Mă cutremură gândul că pot năvăli neguri peste fiinţa noastră naţională, încât să ne acopere complet. Atunci pentru ce am mai trăi, fără Limbă, Istorie, desconsideraţi ca Neam? O rădăcină sănătoasă ţine arborele neamului viguros,  deci, ar urma să sorbim putere din seva pământului strămoşesc, care ne-a crescut. Deşi suntem surzi şi pasivi la chemarea naţiunii, încă n-am murit cu totul, însă suntem în pragul agoniei. Dar ce facem pentru a ne salva rădăcinile? Ne dăm copiii la şcoli străine? Oare celui deştept, ce-şi cinsteşte părinţii şi străbunii, îşi iubeşte limba maternă,  cineva îi poate închide calea în viaţă? Nu. Desigur că nu.

Dar ce câştigăm când ne trădăm Graiul, ne tăiem singuri, cu propriile mâini, rădăcinile? Când copiii noştri învaţă într-o altă limbă, străină, şi nu-şi cunosc materna? Cine e vinovat? Evident – părinţii şi buneii, care ar trebui să-i educe cu dor de limba maternă, să-i povăţuiască, să-i apere de trădare de neam.

Încă n-am murit cu totul?  Ne omoară neamul într-un ritm vertiginos ucrainizarea şcolilor ce se înfăptuieşte nu fără consimţământul părinţilor şi profesorilor, a directorilor de şcoli, care joacă cum li se cântă. Mai mult, chiar o apucă înaintea muzicii pentru a le fi pe plac celor care-i conduc.

De altfel, din anul curent de învăţământ şcoala din Stroieşti, adică Complexul Instructiv-Educativ (CIE), nu mai este mixtă, ci de-acum ucraineană, iar româna se studiază aici doar ca disciplină. Nu fie cu supărare, dar dna Ludmila Rotaru, metodistă la Direcţia raională de învăţământ Noua Suliţă, care se consideră patriotă, ar fi trebuit  să fie mai fermă în acţiuni ca asemenea paşi dubioşi să nu fie întreprinşi. În CIE din Forosna, acelaşi raion, în clasele I-IV-a învăţământul decurge în limba ucraineană, iar în clasele V-IX –a – în română. Deci, în clasele primare se studiază doar în ucraineană, iar limba română se predă doar ca obiect.

În 3 şcoli din ţinut, în anul curent de învăţământ, au fost deschise clase ucrainene – ŞM Privorochia, raionul Hliboca – în clasa ucraineană învaţă 12 copii, în cea românească – 7; ŞM Rachitna, raionul Noua Suliţă – în clasa ucraineană învaţă 15 elevi, în cea cu limba de predare română – 17; CIE „Gimnaziul din Boian” – în clasa cu limba de predare ucraineană studiază – 13 elevi, în cea românească – 15.

Şi-apoi dacă se continuă într-un astfel de ritm  rapid, peste vreo câţiva ani ne vom aminti doar din istorie că în Cernăuţi, în general, în ţinut, în Ucraina, au trăit români autohtoni. Încă n-am murit cu totul? Când ne moare sufletul, degeaba mai trăim.

Felicia NICHITA-TOMA

P.S. Datele de mai sus sunt oficiale, fiindu-ne furnizate de Departamentul Învăţământ şi Ştiinţă al Administraţiei Regionale de Stat, căruia îi mulţumim pentru operativitatea cu care a răspuns la adresarea noastră.

Sursa: Limba noastră cea română

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s