Bisericile

Postat:08.05.15

Religia reprezintă una dintre componentele tradiţionale ale vieţii spirituale a populaţiei Cranei. Rolul ei este major în formarea mentalităţii populaţiei, fiind apreciat ca „cel mai important element cultural care defineşte o civilizaţie”  Religia a jucat un rol mare şi în consolidarea identităţii noastre, asigurând, pe parcursul secolelor, păstrarea  şi multiplicarea valorilor spirituale ale populaţiei. Astfel, religia are pretenţia nu numai de conservator al tradiţiilor, obiceiurilor, ritualurilor, dar reprezintă un simbol al identităţii şi conservabi -lităţii naţionale. În condiţiile unei structuri neomogene a populaţiei republicii, religia, ca institut social, a jucat un rol important în realizarea unităţii sociale, a consensului dintre reprezentanţii diferitelor etnii conlocuitoare. Aşa cum susţine Bryan Wilson, „religia este sursa valorilor integrative şi a ordinii normative care dă coeziune societăţii” [69, p. 16]. Valabilitatea acestei afirmaţii este cu atât mai mare în prezent, în condiţiile în care populaţia teritoriului se află într-o criză nu numai economică, dar şi spirituală, determinată de criza identităţii naţionale, de denaturarea conştiinţei naţionale, acestea fiind influenţate de ideologia totalitaristă, regimul ateist „instaurat” timp de mai multe  decenii care a lipsit în mod forţat câteva generaţii de credinţa adevărată.

În Crasna lucrează trei biserici și o mănăstire.

1410887536536_3

Religia este temelia caracterului şi spiritualităţii populaţiei. Populația  crăsneană este puternic ancorată în religie; viola socială, culturală, politică este precumpănită de credinţă, această realitate fiind consemnată şi de înaintaşii noştri. Nicolae Iorga scria: „poporul român s-a născut pe pragul Bisericii”, având în vedere faptul că formarea românilor ca popor a coincis în timp cu răspândirea Cultului Ortodox pe teritoriul populat de el, ce i-a permis marelui Eminescu să afirme că „Biserica Ortodoxă este mama poporului român”.

Parohia Crasnei făcea parte din decanatul Behometului și era vestită în vehicular input Sucevei. Dintr-un document aflăm că în anul 1824 biserica de aici a fost vizitată de arhimandritul Filaret Bendevshi egumenul mănăstirii Sucevița.

Tradiția amintește că biserica de piatră zidită de Alexandru Ilschi, este a treia de la înființarea Crasnei. Cea dintâi biserică a fost construită din lemn, fiind situată în partea de apus a comunei Crasna-Ilschi, pe malul drept al pârâului Sirețel. Lipsesc date referitoare la construirea ei; nu se știe de cine a fost construită, probabil a fost ridicată în veacul al XVI-lea. Mai târziu, s-a clădit în sat o altă biserică tot din lemn pe teritoriul comunei Crasna-Ilschi, pe malul stâng al Sirețelului, lângă cimitirul satului. Această biserică a fost demontată în anul 1793 și transportată din Crasna în satul Bălcăuți, de lângă Siret.

În fața bisericii lui Alexandru Ilschi, crăsnenii, buni ortodocși și cu dragoste pentru Dumnezeu, au pus mână de la mână în pofida resurselor material restrânse și au ridicat o nouă biserică cât o catedrală, cu hramul “Acoperemântul Maicii Domnului”, a cărei piatră de temelie a fost pusă la 1 aprilie 1989 în prezența Î.P.S.S. Antonie, episcopul de atunci al Cernîuților și Bucovinei, preotului Vasile Paulencu, a unui mare număr de creștini.

Biserica “Acoperământul Maicii Domnului”55rfd

Timp de 47 de ani parohul din Crasna, Victor Zavadovschi, a ținut aprinsă făclia credinței în Dumnezeu. Nici o duminică sau sărbătoare, sub regimul dominației antihriste, nu s-a închis ușa bisericii vechi din sat. Acest preot, împreună cu alți slujitori ai bisericii, în pofida prigoanei și interdicțiilor de tot felul, a statornicit o tradiție puternică și sănătoasă a credinței creștine ortodoxe în sat.

De sărbători, slujbele se țineau de la patru  dimineața până la orele opt, după care lumea se ducea la lucru. După venirea sovieticilor în iulie 1940, cultul religios a fost lăsat liber, dar fără ceremonial și fără sprijinul statului.

Intelectualii crăsneni (în special cadrele didactice) erau preveniți să nu frecventeze bisericile și diferitele manifestări religioase (nunți, înmormântări, botezuri), sub pedeapsa pierderii serviciului.

Autoritățile comuniste au dispus modificarea porții de la intrarea în curtea bisericii, astfel încât credincioșii să nu se observe din ulița principal a satului. Iar pe tolocuța din jurul bisericii au dat dispoziție să se sădească pomi, pentru ca lumea să nu se mai adune de sărbători, să se piardă orice tradiție.

Trei factori- credința încă nealterată în Dumnezeu a crăsnenilor, lipsa de spațiu în vechiul lăcaș sfânt și venirea tânărului preot Vasile Paulencu în locul celui bătrân și bolnav, au determinat ca la începutul anului 1989,să demareze construcția noii biserici.

Astfel, la 18 mai 1989 au început lucrările de înălțare a pereților lăcașului.          Lungimea noii biserici era de 33 m, lățimea de 23 m, iar înălțimea de 40 m.

În ziua de 14 octombrie 1990, de sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului, a fost sfințit noul lăcaș. Din România au sosit în ajun, pentru a participa la sfințirea bisericii, circa 5000 de personae care au fost cazați la săteni. Ba unii crăsneni au rămas supărați că nu le-au ajuns musafirii.

La târnosirea bisericii  au participat aproape 50.000 de persoane. Slujba a fost oficiată de un sobor de 30 de preoți în frunte cu Î.P.S.S. Antonie, episcopul Cernăuților și Bucovinei, și preotul Vasile Paulencu.

În anul 1991, a fost instalat iconostasul biserici, lucrat de meșteri din Ujgorod, s-a montat parchetul s-au continuat lucrările de finisare interioară și exterioară, astfel că, în ziua de 14 octombrie 1991, în prezența a 15.000 de credincioși, un sobor de 45 fețe bisericești în frunte cu noul ierarh a Episcopiei Cernăuților, Î.P.P.S: Onufrie, să târnosească definitive frumosul lăcaș de închinăciune al crăsnenilor, numită pe drept cuvânt “Catedrala pe valea Siretului”.

9b808f5a28fb (1)

 În ograda celor două biserici se află şi o veche căsuţă ţărănească din lemn, pe vremuri casă parohială, acum Muzeul „Mihai Eminescu”. În una din odăiţe sunt ulcele de lut de diverse mărimi, vase pentru lapte, pentru făcut pâine, străchini, unelte de prelucrat pământul etc. În alta – cărţi, documente şi fotografii care amintesc de Mihai Eminescu. Potrivit datelor, la 1871, poetul ar fi trecut pe aici în drum spre Putna, unde aveau să se desfăşoare diverse manifestări prilejuite de marcarea a 400 de ani de la înălţarea mănăstirii.

Muzeul

muzeu 1999

Capelă în ograda bisericii

krasnoilsk-611825

O priveliște a bisericii din  Crasna

bushovy_malanka_01

Icoana Făcătoare de Minuni

image6656

  Icoana Maicii Domnului Făcătoare de Minuni de la Crasna ocrotitoarea şi mângâietoarea creştinilor.

Duminică, 25 martie, de ziua Bunei Vestiri, ea va fi adusă din nou la Biserica Sfântul Spiridon din Herţa.

Cu toate că a fost adusă de multe ori la Herţa, creştinii ortodocşi o aşteaptă de fiecare dată ca pe o adevărată ocrotitoare şi mângâietoare de suflete, deoarece au fost foarte multe cazuri de vindecare anume după rugăciunile în faţa ei. Toate aceste mărturisiri se adună la Biserica din centrul orăşelului Crasna, se fixează pe hârtie pentru a fi transmise la cei dornici să afle cât mai multe despre această icoană, cunoscută în Ucraina, România, Moldova, Rusia şi multe ţări din Europa.
Multe mărturii, după cum ne relatează părintele Nectarie Balan, se referă direct la cazuri reale care au avut loc în raionul nostru:
– Eram o dată la Sfânta Liturghie, unde a fost adusă şi Icoana de la Crasna. Un sobor mare de preoţi, lume multă în biserica nu prea încăpătoare. Cineva a propus să ieşim afară, deoarece era un timp frumos. Aşa şi am făcut, dar nu ne-am dat seama că am lăsat Icoana în biserică doar cu o singură persoană alături. În câteva clipe afară a început un vânt năprasnic şi toată lumea a revenit în biserică. Când am fost din nou cu toţii în faţa Icoanei, afară din nou zâmbea soarele. Abia atunci am înţeles ce s-a întâmplat…
Avem câteva cazuri de vindecare, când medicii au constatat că persoanele respective sunt sănătoase chiar în ajunul unor operaţii planificate din timp în urma unor analize serioase. Cel mai proaspăt caz a avut loc recent. Cu lacrimi în ochi părinţii unui tânăr din Crasna au mărturisit că erau pregătiţi să meargă cu fiul la o operaţie complicată, dar înainte de aceasta au venit la Herţa să se închine şi să se roage în faţa Icoanei Maicii Domnului. În ziua  operaţiei medicii au constatat că boala a cedat şi pacientul nu mai are nevoie de intervenţie chirurgicală.
Chiar acum am primit o mărturie scrisă din partea unui cuplu familial care ani de-a rândul n-a avut copii şi acum se bucură din plin de acest dar ceresc – urmaşii neamului lor.
– A devenit deja o tradiţie ca în Ziua Bunei Vestiri Icoana Maicii Domnului Făcătoare de Minuni de la Crasna să fie adusă la Herţa. Am înţeles că şi anul acesta tradiţia se va respecta…
– Da, Slavă Domnului, de aceea, folosindu-mă de ocazie, invit toţi creştinii la Sfânta Liturghie, după care va fi oficiată Taina Sfântului Maslu, fiecare având ocazia să se închine şi să se roage Ocrotitoarei şi Mângâietoarei noastre – Maica Domnului, întruchipată pe Icoana atât de preţuită şi dorită de ortodocşii de pretutindeni.

Peste ani, satul s-a mărit şi, astfel, vechiul lăcaş sfânt a devenit neîncăpător. La 1 aprilie, crăsnenii au pus temelia unei noi biserici, cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”. Timp de 18 luni, atunci când condiţiile meteo permiteau, fără implicarea tenhicii, au muncit la zidirea lăcaşului. La 14 octombrie 1991, de „Acoperământul Maicii Domnului”, stil vechi, biserica a fost sfinţită de către PS Onufrie, Episcopul Cernăuţului şi Bucovinei. Noul sfânt lăcaş al crăsnenilor, potrivit specialiştilor, a urmat stilul brâncovenesc. Important este că, aici, în spritul locului, a fost plasat un candelabru deosebit – confecţionat din coarne de cerb. De altfel, acestea sunt o mândrie a Bucovinei. Or, se spune că cele mai măreţe coarne de cerb provin din Carpaţi, ele având 44 de raze şi o greutate de aproape 34 de kg.

Sursa:http://dincolodetisa.blogspot.com/2010/05/crasna-satul-romanilor-de-la-poale-de.html

În această zonă muntoasă, cu șiraguri de păduri și verdeață abundentă a fost înalțată mănăstirea „Ioan cel nou de la Suceava” în  cinstea Sfântului mare mucenic Ioan de la Suceava, pentru măicuțe, toate cheltuielile de construcție și dotare fiind suportate de crăsneni. Sfințirea lăcașului a avut loc în ziua de 15 iunie 2002,cu participarea unui mare sobor preoțesc condus de Mitropolitul Onufrie, alături de părintele Paulin Paulencu.

Pe teritoriul mănăstirii au construit o casă unde găzduiesc maicile și au săpat o fântână.

Mănăstirea are 9 hectare de teren, pe care îl prelucrează 16 surori începătoare.

DSC04392DSC04414DSC04422DSC04400

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s